Molia dungată a strugurilor Lobesia botrana Den.
et Schiff.
Ordinul Lepidoptera, Fam. Cicoptere – Tortricidae
Gazde
Viță de vie.
În Bulgaria este foarte răspândit.
Preferă soiurile cu aromă de mischetă și cu fermoarul boabelor galben-verzui și atacă cel mai puternic soiurile Misquette Ottonel, Perl de Xaba, Queen of the Vineyards, Misquette Hamburg, Tamyanka, Chaus, Dimyat, Bolgar etc., și, în mai mică măsură, soiurile fără aromă de Misket și cu pielițe de boabe roșu vin, albastru închis, roșu închis și negru-albastru, precum Merlot, Mavrud, Cabernet Sauvignon, Cardinal, Alicante Boucher, Pinot Noir etc.
Ciclul de viață
Dezvoltă 3 generații pe an și iernează sub formă de pupă, în special în crăpăturile de pe și de sub scoarța viței de vie și organic în sol.
Zborul generației hibernate de fluturi începe atunci când temperatura medie zilnică a aerului, timp de zece zile, crește peste 10-120C – de obicei în aprilie și durează până la sfârșitul lunii mai – mijlocul lunii iunie.
Fluturii sunt activi la asfințit și noaptea devreme.
Fecunditatea medie este între 25 și 50.
Clocirea ouălor
: Ouăle sunt depuse individual, în principal pe bractee și pe pedunculii florilor.
Stadiul de ou durează de la 4 la 10 zile.
Stadiul larvar durează 18-26 de zile.
Omizile se transformă în pupe în principal în locurile afectate.
Stadiul pupal este de 5-7 zile.
Zborul fluturilor din a doua generație începe de obicei în a doua jumătate a lunii iunie și se încheie spre sfârșitul lunii iulie.
Fluturii din această generație își depun ouăle pe căpșuni și pe boabele coapte. Temperaturile de peste 35-36°C și umiditatea sub 40-30%, precum și vânturile calde și uscate sunt nefavorabile fluturilor, care au o viață scurtă (doar câteva zile) și depun puține ouă fertile.
Fluturii din a treia generație zboară de la sfârșitul lunii iulie – începutul lunii august până în a doua jumătate a lunii septembrie.
Își depun ouăle pe strugurii cojiți sau deja coapte.
Omizile se transformă în pupe la locurile de iernare.
Larvă
Omizile hrănite rod o gaură rotundă pe tulpină, o astupă cu o pânză de păianjen și se transformă în pupă într-un cocon rar.
Fluturii din noua generație apar la 2-3 săptămâni după pupare și zboară din a doua jumătate a lunii iunie până la sfârșitul lunii august.
Își depun ouăle în principal pe porumb. Omizile eclozate se hrănesc inițial în axilele frunzelor, apoi se îngroapă în tulpini, unde creează galerii verticale și orizontale umplute cu pelete, excremente și încâlcite cu fire de păianjen. Toamna, omida complet dezvoltată își face un cocon liber în resturile tulpinilor infestate și iernează acolo.
Daune
Omizile din prima generație ciugulesc bobocii florali și îi încurcă cu fire mătăsoase.
Aceste fire permit detectarea cu ușurință a pagubelor chiar la începutul activității dăunătoare.
Omizile ciugulesc adesea ramurile cresonului și părți din acesta cad la pământ.
Ele provoacă astfel moartea mult mai multor boboci florali decât pot afecta direct.
În funcție de soi, o singură omidă poate afecta în mod direct între 40 și 80 de muguri de flori și, indirect, între 85 și peste 170 de muguri.
Trei sau patru omizi pot distruge complet un răsad.
Omizile de a doua generație deteriorează boabele de mărimea unui bob de mazăre (căpșun) și, în cazul soiurilor cu maturare timpurie, semințele, ciugulindu-le, mușcându-le din interior și din semințe.
Le încolăcesc slab cu fire de mătase.
O omidă dăunează între 7 și 24 de boabe.
Omizile din a treia generație deteriorează boabele coapte și mature prin încurcarea lor cu fire mătăsoase.
O omidă dăunează între 12 și 18 boabe.
Pagubele provocate de a doua și a treia generație creează condiții favorabile pentru dezvoltarea bolilor fungice care provoacă putregaiul strugurilor, cum ar fi Botrytis cenerea etc., sporind astfel amploarea pagubelor.
